Recent, un sondaj Eurostat a arătat că românii (care au minim 16 ani) citesc cel mai puțin comparativ cu locuitorii celorlalte țări din Uniunea Europeană: https://ec.europa.eu/eurostat/web/products-eurostat-news/w/ddn-20240809-2
Pe bună dreptate, multiple voci s-au arătat îngrijorate de acest comunicat. În calitate de psihologi, consilieri școlari, psihoterapeuți, psihopedagogi, putem contribui la educarea și antrenarea copiilor, adolescenților și adulților să-și dezvolte sau să-și optimizeze obiceiurile de citit. Așa încât, m-am gandit să redactez o serie de articole cu privire la acest subiect, în speranța că le vor fi utile specialiștilor menționați mai sus. 😊
În articolul de față mă voi concentra pe beneficiile cititului, urmând ca în altele să aduc informații mai practice. Așadar, cu ce îi ajută cititul pe copii, în afară de proverbialul ”să știi să citești etichetele produselor din magazine”?
Din punct de vedere neurologic, lectura stimulează conexiunile neuronale și îmbunătățește capacitatea creierului de a procesa informații complexe. Garcia (2024, p. 102) afirmă că: ”Un creier care citește este capabil să compenseze procesul degenerativ natural care vine odată cu vârsta…Cititul nu este o activitate pasivă, ci activează regiuni ale creierului similare cu cele implicate în executarea unor acțiuni reale…”.
Din punct de vedere cognitiv, cititul facilitează dezvoltarea creierului copiilor, în special în domeniile legate de (Buchweitz et al., 2009):
– limbaj și gândire (înțelegerea cuvintelor/textelor, exprimarea verbală corespunzătoare și elaborată, îmbogățirea vocabularului, exprimarea adecvată în scris, conturarea unor idei bine argumentate, conectarea conceptelor între ele, utilizarea unor raționamente mai complexe);
– memorie și rezolvarea problemelor: în copilărie, stimularea cognitivă prin lectură contribuie la un fundament solid pentru alte abilități academice, cum ar fi matematica și științele, deoarece îmbunătățește capacitatea copiilor de a gândi critic și de a rezolva probleme într-un mod creativ.
Din punct de vedere socio-emoțional, Oatley (2016) susține că lectura ficțiunii (în special), ajută copiii să dezvolte empatia, permițându-le să înțeleagă perspectivele altor persoane și să își construiască o înțelegere mai complexă a lumii din jurul lor.
Pe termen lung, cititul continuă să aducă beneficii chiar și după etapa adultă. Un studiu longitudinal care a urmărit participanții timp de 14 ani a concluzionat că obiceiul de a citi reprezintă un factor de protecție pentru păstrarea funcțiilor cognitive la vârstnici, indiferent de nivelul de educație (Chang et al., 2021).
În concluzie, chiar merită să depunem efortul de a crea obiceiul de a citi, la orice vârstă. În articolele viitoare, vom vedea cum putem face acest lucru.
Referințe:
Buchweitz, A., Mason, R. A., Tomitch, L. M., & Just, M. A. (2009). Brain activation for reading and listening comprehension: An fMRI study of modality effects and individual differences in language comprehension. Psychology & Neuroscience, 2(2), 111–123. https://doi.org/10.3922/j.psns.2009.2.003
Chang, Y. H., Wu, I. C., & Hsiung, C. A. (2021). Reading activity prevents long-term decline in cognitive function in older people: evidence from a 14-year longitudinal study. International Psychogeriatrics, 33(1), 63–74. https://doi.org/10.1017/S1041610220000812
Garcia, E. G. (2024). Suntem memoria noastră. A-ți aminti și a uita. Editura Litera.
Oatley, K. (2016). Fiction: Simulation of Social Worlds. Trends in Cognitive Sciences, 20(8), 618–628. https://doi.org/10.1016/j.tics.2016.06.002
Claudia Iacob 