Chiar dacă știm că cititul este dezirabil și are efecte benefice pe termen lung asupra funcționării noastre (vezi articol precedent aici), de multe ori, în agitația vieții moderne, poate fi dificil să ne facem timp și pentru lectură. Între responsabilitățile privitoare la muncă, familie și viață socială, cititul poate cădea în plan secundar. Totuși, lectura este una dintre cele mai valoroase activități pentru dezvoltarea personală, relaxare și extinderea cunoștințelor. Așadar, cum putem face loc pentru citit în viața noastră de adult și cum îl putem transforma într-un obicei?
Unul dintre obstacolele în calea lecturii regulate este ideea eronată că rebuie să alocăm ore întregi pentru citit. Fogg (2020), în cartea ”Obiceiuri mici, schimbări mari”, menționează că formarea obiceiurilor durabile începe cu acțiuni mici și ușor de realizat. De exemplu, dacă ne propunem să citim doar 5-10 minute pe zi sau 10 pagini, acest lucru poate deveni o rutină mult mai ușor decât dacă ne impunem să terminăm o carte într-o săptămână. În plus, dacă nu reușim să atingem acest obiectiv, vom fi descurajați și, pe termen lung, ne va scădea încrederea în capacitatea de a transforma cititul în obicei.
Studiile despre formarea obiceiurilor arată că unul dintre cei mai eficienți pași pentru a crea o nouă rutină este să o asociem cu o activitate pe care o facem deja în mod regulat. De exemplu, putem asocia activități zilnice precum micul dejun, mersul cu mijloacele de transport în comun sau minutele dinainte de culcare cu cititul. Dacă preferăm audiobook-uri, ele pot fi ascultate cu ușurință când suntem în trafic.
O altă recomandare este legată de relația noastră cu ecranele. Mulți dintre noi petrecem ore întregi, zilnic, în fața ecranelor, fie pentru muncă, fie pentru divertisment. Reducerea timpului petrecut pe rețelele sociale și înlocuirea acestuia cu activități precum cititul poate să ne aducă mai multe beneficii. Pentru a face acest lucru, putem începe prin monitorizarea timpului petrecut pe ecrane și stabilirea unor limite sănătoase. De exemplu, seara, înainte de culcare, în loc să scrolăm pe telefon fără o țintă anume, putem citi câteva pagini dintr-o carte.
Desigur, pentru că relația cu tehnologia este indispensabilă pentru viața noastră, putem folosi aplicații dedicate pentru a urmări progresul lecturii și pentru a ne stabili obiective în acest sens. De pildă, Goodreads sau StoryGraph permit să monitorizăm câte cărți am citit, care sunt impresiile despre ele și altele.
Când asociem cititul cu activități sociale, ne poate crește motivația de a citi mai des. Participarea la cluburi de carte, fie în persoană, fie online, poate ajuta.
Cu siguranță, nu putem ignora mediul în care trăim. Așa încât, acasă, este preferabil să stabilim anumite locuri în care să citim (poate într-un fotoliu, lângă biblioteca plină de cărți), să păstrăm casa bine organizată – astfel încât să stimulăm productivitatea și implicarea în activități ce necesită atenție concentrată.
Pe lângă toate aceste recomandări, cred că este important să ținem cont și de faptul că formarea unui obicei complex durează, în medie, 66 de zile (Lally et al., 2010) și că putem avea perioade mai productive și perioade mai puțin productive. Drept urmare, dacă ratăm câteva zile de citit, să nu ne descurajăm și să fim blânzi cu noi înșine. Această atitudine flexibilă ne ajută, de regulă, să revenim la rutină fără să ne criticăm și fără să ne pierdem motivația de a continua.
Spor la citit! 🙂
Referințe:
Fogg, B. J. (2020). Obiceiuri mici, schimbări mari. Editura Lifestyle Publishing.
Lally, P., van Jaarsveld, C. H. M., Potts, H. W. W., & Wardle, J. (2010). How are habits formed: Modelling habit formation in the real world. European Journal of Social Psychology, 40(6), 998–1009. https://doi.org/10.1002/ejsp.674
Claudia Iacob 